Despre

Monumentul cepei
Monumentul cepei

Ideea unui monument al cepei simbolic pentru aceste locuri, aparține unui fiu al satului, urmaș al unei vechi familii de luptători revoluționari din 1848, ALEXANDRU TĂTAR, o celebritate a Oradiei, și totodată cetățean de onoare a localității. Convins că "ceapa verde de acasă este cel mai bun lucru"de pe Pământ, a dorit să lase un simbol în urma sa, Alexandru Tătar a decis să ridice un monument dedicat cepei. Astfel în anul 2007, cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, organizat în primul week-end de la începutul lunii septembrie, a fost dezvelit în curtea școlii Pericei-Monumentul Cepei, Monumentul este unic în lume, are o înălţime de 6 metri şi reprezintă o ceapă.

Acest fiu al satului a adunat în jurul său artistul. reprezentanții autorităților locale, oamenii simplii, reuțind să-i mobilizeze cu succes pe toți pentru ca monumentul să prindă contur în cel mai scurt timp posibil.

Alexandru Tătar afirmă "'Acest pamânt a făcut ca ceapa de Pericei să fie unică. Nicăieri în lume nu este ceapa așa bună la gust, dedicată și totodată discretă la miros"', fiind convins că Periceiul e binecuvântat de Dumnezeu, dăruindu-i satului un specific aparte. Convingerea lui Alexandru Tătar că ceapa care le-a adus un renume oamenilor locului, îi poate ajuta pe aceștia să prospere în urma cultivării ei, l-a făcut să lupte pentru acest monument ca să le amintească acestora cine sunt și de unde vin ei.

La realizarea monumentului cepei s-a avut în vedere sigla firmei SC Sandu de la Pericei SRL, care din 1990 i poartă noroc LUI Alexandru Tătar, reprezentând o ceapă, care cuprinde globul pământesc.

Totodată la realizarea monumentului și-au adus aportul:

  • Prof. Universitar Dr. Cornel Durgheu, Decan al Facultății de Arte Vizuale Oradea-realizatorul acestui monument;
  • Prof. Universitar Dr. Mintaș Ioan, patronul renumitei firme de construcții civile și industriale CIAC Oradea, fost elev al Liceului Teoretic Șimleu Silvaniei;
  • Inginerul Bărbuț Marcel, patronul și directorul general al renumitei firme Multistar"AdePlast" Oradea.

Nu în ultimul rând primarul Boncidai Csaba, aflat la acel moment la al patrulea mandat de primar al comunei Pericei și a membrilor Consiliului Local Pericei.

 

04.05.2018
Istoric
Istoric

SATUL PERICEI

1475 localitatea plătea un impozit de 45  forinți anual. Petri Mor consideră după aceste date o localitate cu o populație relativ mare

1543 Periceiul a fost convertit la credința reformată

1553 în localitate au plătit impozite nominale după 42,5 parcele. Tot cu această ocazie au fost înregistrate alte 63 de gospodării; existau în jur de 106 familii.

1582 apare prima referire scrisă la prezența podgoriilor din localitate

1585 deja exista biserica romano-catolică care avea criptă unde erau înhumați membrii familiei Bathori. Tot în această zonă exista și castelul lui Bathori Szaniszlo

1594 la recensământ localitatea avea 14 gospodării și 2 case în construcție

1604, după datele istorice, 12 gospodării de iobagi au plătit povară, respectiv în anul 1605 o gospodărie

1610 în comuna Perechen exista o casă nobiliară, conform atestărilor 

1625 în Pericei este atestată divizarea unui "'castel" care cuprindea:o casă de piatră, o casâ-sufragerie/bucătărie, o construcție cu o încăpere mică, o încăpere dedesubt, anexe lângă bucătărie/sufragerie, un turn de piatră, grajduri, bucătărie, închisoare, porți și curți exterioare

1668 au început zidirea bisericii evanghelică-reformată, pietrele folosite provenind din ruinele castelului mai sus amintit

1687 este atestată prezența unei mori în "frântura spre Somlyo".Într-un document din secolul XVIII este atestat titlul de proprietate a familiei Kardos asupra conacului Mereg din localitate

1715 au plătit povară 20 gospodării

1720 au plătit povară 27 gospodării și avea o populație de 243 locuitori

1796 este atestată biserica greco-catolică în locul căreia în 1886 a fost zidită o biserică nouă

1808 Periceiul avea 5 conacuri și 360 parcele de iobagi

1847 localitatea avea o populație de 1254 de locuitori

1869 avea 2041 locuitori, în 1880 erau 1753 de locuitori și în 1890 avea 2181 locuitori și 390 case

1895 localitatea avea 409 gospodării, suprafața localității era de 5835 acri, din care 2309 arabil, 1498 pădure, 512 pășune, 598 câmp, 193 podgorii neplantate, 5 podgorii, 149 grădini, 271 pământ nefertil

 

SATUL BĂDĂCIN

1529 locuiau în sat circa 6 iobagi ai familiei Bathori

1553 au fost înregistrate 31 gospodării

1604 o gospodărie plătea daruri

1715 au plătit povară 9 gospodării

1720 au plătit povară 9 gospodării și aveau o populație de 81 locuitori

1808 erau înregistrate 109 parcele

1815 a fost construită din lemn biserica greco-catolică, respectiv școala elementară de același rit în 1873

1847 localitatea avea  o populație de 649 locuitori, respectiv în 1890, 623 locuitori și 138 gospodării

1895 numărul gospodăriilor ajunsese la 164, iar suprafața satului este de 1716 acri din care 633 arabil, 287 pășune, 273 pădure, 187 câmp, viță de vie necultivată 141, 3 podgorii, 55 grădini, 3 stuf, 134 pământ nefertil.

 

SATUL SICI

1475 localitatea plătea impozit anual de 13,3 forinți

1542 este vândut un conac nobiliar care aparținea familiei Szecsi

1549 erau 36 de case

1590 localitatea aparține cetății Valko

1715 plăteau daruri 10 gospodării de iobagi și satul avea o populație de 90 locuitori

1720 plăteau daruri 22 de gospodării și în localitate trăiau 198 locuitori

1808 este construită din piatră biserica greco-catolică, iar în 1872 școala elementară cu o singură încăpere care aparținea aceluiași rit

1890 erau 139 case și 698 locuitori

1895 erau 226 gospodării și suprafața era de 2192 acri din care 1152 arabil, 305 câmp, 262 pădure, 261 pășune, 135 grădină, 77 teren neproductiv.

 

SATUL PERICEIU MIC

 

"'Drumul sării", vechi drum comercial, a stat la baza genezei acestui sat

 

 

 

04.05.2018
Ceapă de Cartea Recordurilor
Ceapă de Cartea Recordurilor

Comuna Pericei a intrat în Cartea Recordurilor în 2007, când, cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, a fost împletită o cunună din 45.000 de cepe, lungă de 4.518 metri și care a cântărit 5 tone. Astfel, a fost depășit cu 124 de metri recordul la cea mai lungă cunună de ceapă pe care îl deținuse o localitate din Polonia și cu 134 de metri cel deținut de orașul clujean Turda.

Tot atunci în curtea școlii a fost dezvelit Monumentul Cepei, unic în lume, care are o înălțime de 6 metri.Cultura legumelor are o lungă tradiție pe meleagurile sălăjene, Periceiul devenind renumit prin calitatea cepei cultivată aici, dar și pentru hărnicia, dragostea și priceperea localnicilor în domeniul agriculturii. Odată cu aderarea României la UE, agricultura din Pericei a intrat într-un proces de adaptare la sistemul de producție și de marketing european, păstrându-se, însă, nealterată tradiția de a cultiva ceapa.

Realizarea Monumentului Cepei este un omagiu adus legumicultorilor din Pericei și din împrejurimi.

Primarul Boncidai Csaba consideră că recordul obținut la Pericei, dar și Monumentul Cepei sunt două importante elemente de brand ale localității pe care o păstorește.

10.15.2017
Satele Comunei și componența acesteia
Satele Comunei și componența acesteia

Comuna Pericei se află așezată în partea vestică a județului Sălaj, la 24 km față de reședința județului, municipiul Zalău și 5 km față de orațul Șimleu Silvaniei.

Comuna Pericei este alcătuită din patru sate componente: Pericei, Bădăcin, Sici și Periceiu Mic.

Localitatea de reședință a comunei este satul Pericei. Față de reședința unității administrativ teritoriale satele componente sunt situate la distanțe cuprinse între: 10km Bădăcin, 5 km Sici și 3 km Periceiu Mic, fiind legate prin drumuri județene și comunale.

Prima atestare documentară a satelor componente ale comunei Pericei:

Anul 1205-Pericei

Anul 1213-Bădăcin

Anul 1259-Sici

Anul 1954-Periceiu Mic  

Localitatea Bădăcin  a fost atestată în anul 1213, fiind unul dintre cele mai vechi sate româneşti din regiune. Locuitorii satului, în evul mediu, erau de origine nobilă, scutiţi de dări anuale şi şi-au câştigat aceste privilegii prin credinţa cu care au apărat fortăreaţa lui Ștefan Bathory (rege al Poloniei şi principe al Transilvaniei) din Şimleu.

Biserica din sat a fost construită în anul 1705, ca biserică unită. Construită din piatră, cu turlă în stil baroc, biserica este una dintre cele mai vechi construcţii de acest fel din judeţ şi are hramul “Schimbarea la față”. Prima şcoală din sat este considerată cea mai veche din Sălaj, un act afirmând existenţa ei în anul 1851. Actuala școală a fost ridicată pe cheltuiala lui Iuliu Maniu. Trebuie spus că la Bădăcin s-a născut la 8 ianuarie 1873 Iuliu Maniu, politician român, deputat la Budapesta în parlamentul Ungariei, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național-Țărănesc, deținut politic după 1947, decedat în închisoarea din Sighetu Marmației.

Satul Sici a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1259 cu numele de Sczeck.

Pericei este o așezare veche a cărui nume este de origine slavă, cunoscută sub numele de PEREZNEK între anii 1205-1235, evoluând apoi după cum urmează: PERECHUM în anul 1351, PERECHEN în 1356, PERETSEN în 1364, PERECSEN în 1417, PETRECZEN în 1460, 1461, PEREZEN în 1533, PERECHYEN între 1553-1601, PERECSIN în 1733, PERICEI în 1918, PERECSENY în 1940 și PERICEI după 1944.

 

10.15.2017
Pericei-scurta prezentare
Pericei-scurta prezentare

Localitatea Pericei este așezată între dealurile Silvaniei, în județul Sălaj, pe cele două maluri  ale râului Crasna, pe traseul Zalău-Oradea, în bazinul Șimleu Silvaniei. Localitatea este situată la 24 km de reședința de județ, cel mai apropiat oraș fiind Șimleu Silvaniei, la 5 km;este accesibil direct de pe șosea.

Astfel,Periceiul  se mărginește în partea de vest cu orașul Șimleu-Silvaniei, la sud cu satul Bic și Crasna, la est cu comunele Vârșolț și Borla, iar la nord cu Bocșa, Câmpia și Ilișua. Comuna este așezată pe o suprafață de 5960 ha, dispunând de 4596 ha teren agricol, din care arabil 2761 ha, 318 ha vii, 337 ha livezi, 458 ha fânețe și 722 ha pășuni.

Teritoriul satului este situat în zona deluroasă care aparține Dealurilor Silvaniei cu altitudinea între 200-400 m, teritoriul fiind străbătut de râul Crasna care trece prin satul Pericei. De multe ori în trecut , satul a fost inundat de apele acestui râu, când precipitațiile erau abundente, provocând mari pagube populației. În anul 1974 în urma unei inundații mari s-au executat lucrări de îndiguiri, iar în anul 1975 s-a construit un baraj la Vârșolț, astfel evitându-se inundațiile. Clima comunei se încadrează în sectorul cu climă continental- moderat, caracteristic regiunilor vestice și nord-vestice ale țării și este supusă unei circulații nord-vestice predominantă. Temperatura medie anuală este de 8-9 gade C.Vânturile dominante sunt cele din veste și nord-vest, care aduc vara importante cantități de precipitații, iar vânturile din nord-est aduc iarna precipitații sub formă de lapoviță și ninsori. Intensitatea vânturilor este atenuată de bariera Munților Meseș și a dealurilor mărginașe Depresiunii Șimleului. Solurile existente sunt: brun de pădure, podzol aluvial cu mult humus. Fiind străbătut de râul Crasna, terenurile din apropiere sunt fertile pentru cultivarea zarzavaturilor:ceapă, usturoi, morcovi, pătrunjel,, precum și porumb, grâu, cartofi, ceea ce a determinat locuitorii sa devină buni legumicultori. Din cele mai vechi timpuri s-au specializat în cultura cepei și usturoiului făcându-se cunoscuți prin aceasta în multe județe din țară. Dealurile care înconjoară satul sunt cultivate cu viță-de-vie din cele mai vechi timpuri, precum și cu pomi fructiferi. În pădurile din jurul Periceiului întâlnim: fagul, carpenul, cerul, ulmul, salcâmul, mesteacănul, stejarul, iar în aceste  păduri întâlnim animale sălbatice, precum căprioara, mistrețul, vulpea, veverița și iepurele sălbatic.

Activitatea econimică de bază în cadrul comunei este agricultura, însă pe lângă această activitate își desfășoară activitatea societăți și asociații familiare, respectiv întreprinzători particulari cu statut de persoană fizică și juridică și unități economice în următoarele domenii:

  • fabricarea și comercializarea de produse alimentare;
  • prestări servicii, producție de pâine și produse de morărit și panificație;
  • transport de mărfuri și persoane;
  • prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, fabricarea de confecții;
  • construcții civile.

Periceiul are o așezare favorabilă, prin el trecând în trecut drumul sării și drumul oștilor, dinspre Ardeal către Partium și Ungaria; acest fapt a constituit și un dezavantaj, deoarece oștile l-au devastat de mai multe ori.

Din informațiile deținute , numele localității Pericei a fost atestat pentru prima dată în formă scrisă ca Perechen, în descrierea din 1259 a hotarului Șimleu Silvaniei, Pe de altă perte, alte documente menționează forma Pereznek, între anii 1205-1235, apoi în 1351 Perechum și Perecsen în 1417; după 1944, forma românească Pericei devine denumirea oficială a localității.

10.15.2017
Date și statistici
Date și statistici

Conformrecensământului efectuat în anul 2011 populația comunei Pericei se ridică la 3.768 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.002 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (56,5%). Principalele minorități sunt cele de români (34,87%) și romi  (6,37%). Pentru 2,26% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sun reformați (45,7%), cu minorități de ortodocși (33,68%), baptiști (13,85%) și greoco-catolici(2,52%). Pentru 2,26% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

Comuna Pericei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Csaba Boncidai], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a fost ales în 1996. 

Populația stabilă a Comunei Pericei conform ultimului recensământ din anul 2011 este de 3728 locuitori, din care pe localități:

  • Pericei:2762
  • Bădăcin:742
  • Sici:209
  • Periceiu Mic:15

 

10.15.2017