Pericei-scurta prezentare

Pericei-scurta prezentare
FOTO:


Localitatea Pericei este așezată între dealurile Silvaniei, în județul Sălaj, pe cele două maluri  ale râului Crasna, pe traseul Zalău-Oradea, în bazinul Șimleu Silvaniei. Localitatea este situată la 24 km de reședința de județ, cel mai apropiat oraș fiind Șimleu Silvaniei, la 5 km;este accesibil direct de pe șosea.

Astfel,Periceiul  se mărginește în partea de vest cu orașul Șimleu-Silvaniei, la sud cu satul Bic și Crasna, la est cu comunele Vârșolț și Borla, iar la nord cu Bocșa, Câmpia și Ilișua. Comuna este așezată pe o suprafață de 5960 ha, dispunând de 4596 ha teren agricol, din care arabil 2761 ha, 318 ha vii, 337 ha livezi, 458 ha fânețe și 722 ha pășuni.

Teritoriul satului este situat în zona deluroasă care aparține Dealurilor Silvaniei cu altitudinea între 200-400 m, teritoriul fiind străbătut de râul Crasna care trece prin satul Pericei. De multe ori în trecut , satul a fost inundat de apele acestui râu, când precipitațiile erau abundente, provocând mari pagube populației. În anul 1974 în urma unei inundații mari s-au executat lucrări de îndiguiri, iar în anul 1975 s-a construit un baraj la Vârșolț, astfel evitându-se inundațiile. Clima comunei se încadrează în sectorul cu climă continental- moderat, caracteristic regiunilor vestice și nord-vestice ale țării și este supusă unei circulații nord-vestice predominantă. Temperatura medie anuală este de 8-9 gade C.Vânturile dominante sunt cele din veste și nord-vest, care aduc vara importante cantități de precipitații, iar vânturile din nord-est aduc iarna precipitații sub formă de lapoviță și ninsori. Intensitatea vânturilor este atenuată de bariera Munților Meseș și a dealurilor mărginașe Depresiunii Șimleului. Solurile existente sunt: brun de pădure, podzol aluvial cu mult humus. Fiind străbătut de râul Crasna, terenurile din apropiere sunt fertile pentru cultivarea zarzavaturilor:ceapă, usturoi, morcovi, pătrunjel,, precum și porumb, grâu, cartofi, ceea ce a determinat locuitorii sa devină buni legumicultori. Din cele mai vechi timpuri s-au specializat în cultura cepei și usturoiului făcându-se cunoscuți prin aceasta în multe județe din țară. Dealurile care înconjoară satul sunt cultivate cu viță-de-vie din cele mai vechi timpuri, precum și cu pomi fructiferi. În pădurile din jurul Periceiului întâlnim: fagul, carpenul, cerul, ulmul, salcâmul, mesteacănul, stejarul, iar în aceste  păduri întâlnim animale sălbatice, precum căprioara, mistrețul, vulpea, veverița și iepurele sălbatic.

Activitatea econimică de bază în cadrul comunei este agricultura, însă pe lângă această activitate își desfășoară activitatea societăți și asociații familiare, respectiv întreprinzători particulari cu statut de persoană fizică și juridică și unități economice în următoarele domenii:

  • fabricarea și comercializarea de produse alimentare;
  • prestări servicii, producție de pâine și produse de morărit și panificație;
  • transport de mărfuri și persoane;
  • prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, fabricarea de confecții;
  • construcții civile.

Periceiul are o așezare favorabilă, prin el trecând în trecut drumul sării și drumul oștilor, dinspre Ardeal către Partium și Ungaria; acest fapt a constituit și un dezavantaj, deoarece oștile l-au devastat de mai multe ori.

Din informațiile deținute , numele localității Pericei a fost atestat pentru prima dată în formă scrisă ca Perechen, în descrierea din 1259 a hotarului Șimleu Silvaniei, Pe de altă perte, alte documente menționează forma Pereznek, între anii 1205-1235, apoi în 1351 Perechum și Perecsen în 1417; după 1944, forma românească Pericei devine denumirea oficială a localității.